Poate stiati poate nu dar eu sunt, momentan, clasa a 12`a si drept urmare am de realizat un Atestat prin care sa demonstrez unei comisii cum ca cei 4 ani petrecuti in liceu nu au fost degeaba (normal ca n`au fose degeaba, am cunoscut prieteni noi cu care am ras m`am distrat si am baut, mi`am facut nervi cand nu treceam clasa la mate si asa mai departe, viata mea in liceu poate alta data). Domnul profesor ce este responsabil de clasa mea mi`a dat o foaie ce contine tema Atestatului, un plan dupa care trebuie realizat si o bilbiografie. Analizand eu elemenetele componente am ajuns la trista concluzie ca bibliografia asta este defapt compunsa din niste obiecte nu foarte bine cunoscute de mine: carti. Nedumerit eu ce si cum trebe sa fac aflu de la alti colegi cum ca trebe sa ma duc la o “biblioteca” unde sunt multe carti destea.
Ma duc eu astazi acolo (am aflat in prealabil unde este amplasata) si dau de o cladire mare, alba cu incamperi inalte si luminoase. Stiam ca trebe sa ma inscriu asa ca intru intr`o camera unde o doamna mi`a cerut buletinul si o taxa de de 3 lei (o inscriere relatif simpla parerea mea, nu mi`a fost necesara adresa de e-mail, nu cod de siguranta si nici link de activare), toate bune pana aici.
One down oare cate to go?! Scot telefonul si imi sun un prieten ce trecuse prin pasii acestia acum cateva zile, cica “du`te la garderoba, lasa`ti geaca si cere un loc la sala 3″. Ma duc eu la tanti aia, ii las geaca si`i cer un loc la sala 3 dupa care sunt informat ca trebuie sa`mi las si rucsacul (nu prea m`a incantat pe mine ideea dar m`am conformat, eram pe teren strain, nu puteam sa ma risc).
Two down… Acum cica trebuia sa caut “cotele” cartilor (wtf are those? ceva gen I.P. or smth), intru eu intr`o camera mare, situata in mijlocul bibliotecii plina de dulapuri cu sertare in care se regaseau multe cartonase de marimea unei carti de vizita cu diferite inscrieri pe ele. Ma indrept catre tanti de statea la un birou (ca un caine care se duce sa ia ceva de mancare de la o persoana necunoscuta) si o intreb ce ar trebui sa fac, imi arata un PC si ca pot cauta cotele cu el. I was like: thank God, in sfarsit ceva familiar. Dau cu nasul de un program ce cred ca rula sub MS-DOS cu o grafica in 10 culori, ce nu stia ce`i ala mouse, dar macar era PC. Dupa 5 minute descopar sistemul complicat de functionare al “motorului de cautare” si incep munca anevoiasa de a gasi cele necesare. Dupa inca 15 minute cand aveam toate cotele a trebuit sa completez niste hartiute numite cerere de studiu ca sa mi se dea acea carte (unde durerea mea e add to cart si gata?!) anyway am facut si asta.
Step #4. Ca sa nu ma stresez prea tare imi sun iara colegul si`l intreb unde este aceasta Sala 3, ma directioneaza el p`acolo si ajung intro sala (simtiti ironia?) unde erau multe mese cu scaune masive si unde niste persoane, care pareau ca stiu ce cauta acolo, rasfoiau de zor carti. Ma duc la o alta tanti (da ma, numa femei p`acolo) si o intreb ce trebe sa fac, mi`a zis ca trebe sa astept sa`mi vina cartile, astept vreo 10 minute timp in care am dat niste sms`uri ca ma cam plictiseam si numaram punctele negre de pe peretii albi. Intr`un final imi aduc si cartile, caut eu ce`mi trebe si o intreb pe aceiasi tanti daca pot sa trag la xerox ce am nevoie, i`am dat buletinul si m`am indreptat fericit catre xerox.
Acolo, ca sa vezi, tot o tanti, se uita ea mai ciudat la mine (in gandu meu: cred ca am multe carti si ma injura ca i`am dat de munca) dupa care imi spune: atat de putin ai? in general primesc comenzi de peste 50 de pagini la fiecare carte (1-0 pentru ea). Trag eu ce am nevoie, platesc (8 lei, o gramada de bani, mama ei de comunista), si ma intorc in sala.
Sala era goala, adica nu mai era tanti aia acolo, imi aranjez eu foile si stau dupa ea inca vreo 10 minute (bine ca nu uitasem unde ramasesem cu punctele), vine, ii dau cartile, ma duc sa`mi recuperez geaca si rucsacul si plec…. (happy me)
Toata aceasta operatiune plus drumul dus`intors m`a costat cam 3 ore juma din pretioasa mea viata, de ce a trebuie sa ma complic atat nu stiu. Oare cand o sa primim bibliografi in care in locul titlurilor, autorilor, anilor si editurilor sa gasim un simplu URL?!

coae tu ai stat 3 ore, ca te-am mai ajutat si eu cum sa te descurci. Dar cand am fost eu pe-acolo mi-au trebuit 5 ore sa ma descurc. Oare de ce nu pun si ei ceva de genu GHID ORIENTARE SPATZIU (pt. aia care n-au pus mana pe o carte sa citeasca). Dupa questu asta am aflat si eu 2 chestii importante si anume :
1 – cartzile sunt o mare povara cand tre sa le cautzi
2 – intr-o bibleoteca sunt multe fete, daca vrei sa-tzi faci o prietena repede ai de unde sa alegi

“Trag eu ce am nevoie, platesc (8 lei, o gramada de bani, mama ei de comunista), si ma intorc in sala.” :)))))))))

Eu nu prea am avut niciodata nevoie de bibilioteca, mi-am gasit totu pe net (chiar si carti, ori format pdf, ori scanate paginile”

Dar e un adevarat labirind, bibilioteca aia.

pretene…tot atestatul,in afara de nume l`am scos de pe google.sunt convins ca il puteai gasi si tu.:))trebuia doar print si doar daca nu aveai ce face sa ii pui diacritice.si sa iti scrii numele boldat.tot asa puteai sa iti iei si hartia aceea care sa dovedeasca cunostiintele tale.problema era ca iar era necesar sa iti scrii numele boldat.