In dimineata asta am realizat ca imi este dor de Craciun, de adevaratul Craciun.
M`am trezit destul de devreme, pe la 9 si putin, m`am invartit prin casa in jur de 5 minute, am dat drumu la pc si am intrat pe net. Atunci am realizat defapt unde am ajuns.
Mi`e dor de Craciunul pe care`l aveam cand eram mic. Cand ma duceam la tara in vacanta de iarna. Cel mai bine imi amintesc ziua cand taiam porcul. Toata lumea se trezea de dimineata, aparea un nea Costinca si un nea Gheorghe, care se pricepeau ei la taiat porci. Se cinsteau cu un pahar de tuica, asa ca sa prinda curaj si sa fie mai productivi si plecau inspre locul crimei. Niciodata nu m`am putut uita cand taiau gatul porcului, imi era mila, da dupa aia dadeam tarcoala de la parlit pana cand faceau carnatii.
Ma bagam si eu in seama si puneam paie pe el, caram apa ca sa`l spele si ce altceva ma mai puneau sa fac, imi placea. Asta pana mi se facea frig si foame moment in care intram in bucatarie, ma urcam in mijlocului patului si ceream de mancare. Buna mai era pomana porcului, la pomeni din astea sa te tot duci.
In seara de ajun plecam la colindat, ne strangeam gasca de baieti si luam satul de la cap la coada, din casa in casa. Unii ne dadeau bani, altii covrigi si nuci, altii gogosi sau ce avea omu prin casa, nu conta, nu faceam asta pentru bani, ci pentru ca ne placea si asa era traditia. Din cand in cand ne mai intalneam cu alte grupuri de colindatori, stateam la coada ca sa intram intr`o curte. Ba ne uneam, ba ne desparteam iar…
Cand plecam cu buna`dimineata imi atarna mamaia o sacosa mare de gat, special facuta pentru mine si la 6 dimineata eu plecam la colindat, acum nici sa ma bati nu ma mai trezesc la 6. La buna`dimineata nu primeam bani, niciodata, primeam numai dulciuri, covrigi, nuci and so on. Dar cui ii pasa? Eram imbracat atat de gros incat nu puteam sa`mi lipesc mainile de corp, aveam caciula gen Axinte pe cap si mucii inghetati la nas, dar eram fericit, eram copil.
In ziua de Craciun ma duceam la biserica, asta e, intre timp conceptiile mi s`au schimbat insa trebuie sa intelegeti ca am fost crescut de stra`bunica`mea, deci o femeie destul de in varsta, si deci am fost educat sa cred in Dumnezeu, lucru pe care`l fac si acum, doar ca mai putin faza cu biserica. Plecam de acolo mai plin de dulciuri decat scoteam eu la colind, toate femeile aduceau ce aveau mai bun la biserica si le imparteau copiilor, era viata de ?ar?, era viata adevarata.
Cum ziceam si mai sus am fost crescut de stra`bunica, dar nu numai, ci si de bunica. Eu, nascut in Bucuresti pentru cei ce nu stiau, am copilarit in Constanta, in oras si intr`un sat din apropiere, faceam naveta intre ele destul de des. Tin minte cum plecam de la tara in ajunul Craciunului, seara, si cand ajungeam in Constanta era deja intuneric. Ajuns in fata blocului ma uitam la geam si vedeam doar lumina de la brad. In casa era cald si bine, mirosul de placinta cu branza te lua de la usa si te purta direct in bucatarie, da n`aveai voie nici macar sa gusti.
Bradul era deja facut, impodobit cu globuri de toate culorile, globuri d`alea adevarate, de se spargeau cand le loveai putin mai tare, nu ca cele de plastic de acum cu care jucam ping`pong la scoala.
Ma culcam fericit cu gandul ca in noaptea aia vine Mosu` si`mi aduce jucarii si alte cadouri. Eram copil. A doua zi eram in picioare la 7 si calare pe brad in urmatoarele 2 minute. Dulciuri, jucarii, haine, nu conta, erau cadouri, erau de la Mosu, erau pentru ca am fost cuminte. Pot sa spun ca am fost norocos dintr`un punct de vedere, nu sunt destul de mare incat sa tin minte un Craciun sub regilmul comunist, nu am dus lipsa de ceva, tot timpul primeam cadouri, primeam dulcuri, tot timpu aveam desene la care sa ma uit.
Revenind la dimineata asta. M`am trezit, am dat drumu la pc, am intrat pe net, am inceput sa citesc bloguri, sa discut cu x si cu y. Hmmm, da parca asta fac zilnic, parca trebuia ca perioada asta sa fie speciala. Aseara iar m`am intalnit cu amicii, am baut vreo 5l de vin fiert, da asta facem de vreo 2 luni cam in fiecare sambata, nu neaparat cu vin fiert insa ideea este aceiasi, iarasi nimic special. De colindat nu se mai pune problema, nu mai ma duc de cativa ani buni la colindat, nici macar la neamuri. Oricum nu mai are acelasi farmec, oamenii dau bani, copiii vor bani, bani pe care`i dau pe petarde sau mai stiu eu ce porcari.
Si natura a uitat ca e Craciun, nici macar un semn ca ar vrea sa ninga, e frig, dar nu destul de frig sa simti ca`i iarna, nu`ti ingheata nasul cand iesi afara, nu porti manusi iar bocancii asteapta sa fie purtati, keep waiting guys, it`s not gonna happen. Craciunul a ajuns o zi, o zi speciala doar prin ideea ca se mananca mai mult, se primesc chestii moca si bani gratis, eventual se strange familia, ceea ce in ziua de azi la cat de ocupati sunt toti se intampla din ce in ce mai rar, deci are si o parte buna, dar nu mai este… Craciun, nu asa cum il stiu eu, nu asa cum il vreau eu.
Nu mai e frig afara si cald in casa, nu mai ninge, nu mai miroase a placinta cu branza, nu mai vine Mosu` ca am fost cuminte. Nu mai sunt copil.
LE: dooda simte cam la fel.
