Stateam acum cu ce a mai ramas din cana cu 3 in 1 in fata si m`a lovit brusc un gand. Peste cateva zile n`o sa mai fiu oficial un teenager. Nu vreau! Vreau sa raman mic, sa raman drac, sa fac ce faceam si pana acum.
Teenager sau adolscent. Din cate stiu eu esti considerat “teenager” dupa ce implinesti 13 ani. De atunci incepi o noua perioada in viata. Pana la 13 ani nu prea faceai diferenta intre cei din jurul tau, nu ii catolagai dupa cum se imbraca, ce asculta, ce hobby`uri au si asa mai departe. Prietenii tai erau aia cu care bateai mingia pe maidan si cu care furai vara caise din livada.
Dupa 13 ani la fete si sa zicem 14 la baieti lucrurile se schimba. Incepi sa constientizezi unele chestii, se formeaza personalitatea, caracterul. Incepi sa stai cu cei ce sunt ca tine. Intotdeauna am avut prieteni buni si multi, intotdeauna mi`a placut sa am cu cine sa discut, sa ma distrez, sa`mi traiesc viata.
Teenager inseamna, din punctul meu de vedere, etapa de mijloc in viata. Incepi sa intelegi ca exista si alte placeri decat fotbalul si nfs2 dar inca esti protejat de grijile de zi cu zi ale vietii. Cand esti teenager nu trebuie sa`ti faci griji decat de scoala. Teenager years reprezinta etapa cand toti suntem Columb, cand toti descoperim taramuri nebanuite pana atunci. Primul sarut, prima betie, prima prietena, toate acestea se intampla atunci. Atunci inveti cu adevarat ce inseamna prietenia si cat de mult inseamna sa ai un prieten aproape nu numai sa joci fifa la dublu ci si atunci cand ai nevoie de cineva care sa te ajute, de o ureche care sa te asculte si un umar pe care sa plangi.
Insa sa fii teenager implica mult mai multe probleme decat cele aparente.
Sa discutam putin despre clasele 5-8. Acum se creaza grupurile, acele bisericute, le stim cu totii. Pana atunci toti eram o apa si`un pamant. Acum apar grupurile de veverite care descopera ca e “cul” sa te machiezi si sa le barfesti pe alea care nu o fac. Atunci apar grupurile de pui de porci, da, stiti la cine ma refer, baietii aia care printre cuvinte mai scapa un “pula mea” si sunt tare mandrii de ei. Atunci realizam ca noi suntem baieti, ca ele sunt fete, ca suntem diferiti si totusi ne potrivim. Atunci se pune prima data mana pe fundul unei fete plin emotii si rosu ca racul. Atunci ea iti da o palma, asa de ochii lumii, sau iti zice ceva de dulce mandra insa in sinea ei ca dintre toate tu ai pus mana pe al ei fund si, deci, ca e mai speciala decat restul.
Atunci baietii se despart in doua mari categorii. Cei ce inca raman copii, cei ce joaca fotbal in clasa sau se alearga pe hol si cei ce se maturizeaza mai repede. Pe acestia din urma ii vezi petrecand din ce in ce mai mult timp cu fetele, pentru ca, de ce sa nu recunoastem, ele se maturizeaza mult mai repde decat noi. Acestia sunt cei care incep sa se streseze atunci cand le iese un cos pe frunte, cei care experimenteaza cu fetele, cei care invata primii ca sa pari interesat de ce are o fata de zis iti aduce multe beneficii.
A doua parte a anilor adolescentei o reprezinta liceul. Acum se formeaza persoana ce va fi adult, acum alegem ce vrem de la viata. Ce liceu faci determina o mare parte din personalitatea ta. Eu m`am dus la un liceu de baieti, nu am ales eu asta, nici calculatorul, am ajuns acolo pentru ca…
Initial nu mi`a placut. De ce? Pai eu fusesem unul dintre acei baieti care au renuntat la fotbalul in clasa si eram obisnuit cu un anumit nivel de inteligenta al discutiilor si comportamentului celor din jurul meu. Eh, in primul an de liceu am aflat ca inca mai exista baieti care joaca fotbal in clasa, chiar si la varsta aia. Am aflat ca tot timpul cineva va face misto de altcineva, ca daca nu raspunzi cu aceiasi moneda risti sa pici de fraier. Nu cred ca este greu de imaginat un mediu in care erau 28 de baieti la 6 fete. Cu toate acestea ne`am format un grup destul de strans, bazele au fost puse din clasa a 10`a insa componenta completa a fost stabilita pe la jumatatea clasei a 11`a. Ne intelegeam bine, radeam impreuna si asa mai departe, eram o gasca. Eram si suntem pentru ca tinem legatura, 5 dintre noi suntem in continuare in aceiasi grupa la facultate. Pe altul il vedem saptamanal si restul cand mai dau pe acasa de pe la facultatile pe unde au ajuns.
Liceul ca perioada a teenager years aduce ceva nou. Aduce o independenta mai mare, se scapa de frica de profesori din generala, sa chiulesti nu mai e o dovada de rebeliune ci ceva ce faceai cand vroiai sa bei o cafea/bere. Fetele nu mai erau chiar asa de necunoscute, deja ne avantam mai mult in experimentare. Apropo de fete, tot veverite sunt, doar ca acum apar si veveritele cu fite, alea mult prea “cul” pentru a te baga pe tine in seama, alea care cand merg prin liceu toate vor sa fie ca ele si toti baietii vor sa fie cu ele, alea care au prietenii cei mai frumosi si mai puternici dar prosti de dau in gropi. Defapt nu prea are rost sa intru in amanunte aici, ati vazut cu totii cel putin 3 filme cu american teenagers in care se prezenta asa ceva, asa e si pe la noi, chiar daca la alt nivel.
In liceu masele se despart si mai mult. Baietii nu mai sunt aia maturizatii si nematurizati. Acum sunt cei populari, cei tocilari, cei “neintelesi” de societate and so on. La fete la fel, grupurile sunt mai multe si mai mici cu reguli mult mai stricte de aderare la unul dintre ele.
In liceu apar petrecerile, apar betiile adevarate. In liceu inveti sa foloesti un Durex, tot in liceu aflii cat de mult costa unul dupa ce le termini p`alea moca de la X organizatie. Si, daca esti tantalau si nu ai grija, tot in liceu aflii ca daca nu folosesti asa ceva rezultatele pot fi mult mai costisitoare.
Ah, era sa uit de inevitabile conflicte cu autoritatea, fie cu parintii, fie cu profesorii si, din cand in cand, cate o combinatie intre cele doua. Copilu vrea sa faca ce vrea, ca e destul de mare. Parintele considera ca nu e si/sau ca trebuie sa`si impuna autoritatea, parca e prea devreme sa recunoasca faptul ca si copilul are o parere, are ceva de spus. E prea devreme ca parintele sa asculte ce vrea copilul si clar e prea devreme sa i se dea dreptate. Cu profesorii e cam la fel doar ca la alt nivel, nu de alta dar “nu ti`ai tocit tu coatele cu ei in facultate” sau zice Alin “n`am furat valizele impreuna”.
Anii adolescentei sunt… sunt anii adolescentei, nu pot fi descrisi, nu printr`o singura fraza ce sa poarte hramul de concluzie al acestui post. Teenagers suntem noi, suntem cei ce venim beti acasa sperand ca mama doarme pentru a nu ne vedea. Teenagers suntem noi, suntem cei care calculam cand suntem singuri acasa pentru a chema prietenul(a) la “o cafea” sau la “un film”. Teenagers suntem noi, cei care stau pe scaune dimineata in autobuz, cei de ale caror ghiozdane n`ai loc cand vrei sa cobori din troleu, cei care iti fac copilul sa te intrebe “Mama ce`i aia pizda?”. Teenagers suntem noi, cei care opesc la semafor intr`un BMW primit la 18 ani de la tata dar si cei care poarta tricouri negre cu formatia rock favorita si care beau 10 dintr`o bere la 2l cumparata la cheta. Teenagers suntem noi, olimpici la matematica pe Europa dar si cei care iti fura telefonul in scara blocului. Teenager sunt eu so listen to Iron Maiden baby… with me.

hehe… nostalgia adolescentei :P Pacat ca pentru unii singurul lucru care ramane din adolescenta este aceasta nostalgie… Ganduri, vise, idealuri… unele implinite altele nu.. mmmhhh dreamin`

io mai am 4 ani si 2 ore din ea… yay?

Ma vad pe mine in tot ce ai scris aici :) frumos spus si merci pentru melodie

prea tare frate…si cand ma gandesc ca si eu nu mai am decat vreo 3 sapt sau ma rog cat oi mai avea pana cand ma despart de adolescenta si tot ce mi s’a inatamplat mai frumos in toti acesti ani este ca v’am intalnit pe voi tovarasii de lic si facultate…si apropo e “nu am ciocnit valiza impreuna” nu ?n`am furat valizele impreuna?.

dap, momente frumoase but hey… life goes on :P