Nici nu stiu de unde sa incep, am 6 taburi deschise cu pagini despre acest film in dorinta de a ma documneta cat mai bine si de a face un review cat mai bun. Este clar ca a fost asteptat de multi acest film, pot spune ca poate cel mai asteptat, nu si pentru mine care inca il astept pe Homer.
Din start trebuie lamurit ceva pentru ca multi se pare ca n`au inteles, cel putin din cei cu care discutasem eu. 300 nu este un remake al filmului din ’62, 300 este ecranizarea benzilor desenate ale lui Frank Miller. Exista totusi o legatura intre cele doua filme, si anume ca Miller a fost inspirat dupa ce a vazut The 300 Spartans.
300, acesta este numarul de spartani plecati sa infrunte masiva armata persana care ameninta mult iubita lor Sparta.
Leonidas, regele Spartei, este pus in situatia de a alege intre supunerea in fata lui Xerxes, ce se proclamase stapan peste toata lumea si zeu, sau de a il confrunta in batalie. Cum codul spartan interzicea supunerea sau retragerea Leonidas cere aprobarea eforilor, preoti ai zeilor antici, fara a caror binecuvantare nici un rege spartan nu a plecat la razboi. Mituiti de catre un emisar persan acestia nu`i acorda regelui binecuvantarea si, conform legii careia chiar si regele i se supunea, ii interzic sa lupte impotriva persanilor.
Aflat intre respectarea legii si onoarea de spartan Leonidas alege sa plece in intampinarea persanilor doar cu 300 de luptatori, evitand astfel, cel putin oficial, declaratia de razboi.

Batalia de la Termopile ii pune pe cei 300 de spartani fata in fata cu mii de soldati persani adunati de prin toate colturile lumii, sclavi a lui Xerxes.
Modul in care se realizeaza scenele de lupta este extraordinar. Pastrand peisajul creat in benzile desenate ale lui Miller si adaugand o coloana sonora ce`ti ridica parul pe sira spinarii actiunea filmului te tine lipit de scaun cu ochii la ecran. Scenele sunt o alternanta de rapiditate si calm, coregrafia in care se luptau spartanii semanand cu un dans bine pus la punct. Detaliile sunt uimitoare, sangele sarind de pe varful sulitelor, sunetul sabiilor care se loveau, urletele de lupta ale spartanilor, toate alcatuiesc un peisaj pe cat de ingorzitor pe atat de incitant.
Filmul nu s`a dorit a fi o relatare a evenimentelor istorice, nu asa cum s`au intamplat ele in realitate, ci a plecat de la o legenda pe care a adaptat`o in asa fel incat sa prinda la public si sa creeze un grad de divertisment cat se poate de ridicat.

Gerard Butler il aduce pe Leonidas la viata cum nu se putea mai bine, trairile sale interioare, privirea ochilor, mimica fetei, toate alcatuiesc un rol bine jucat cu o daruire magnfica. Nici restul actorilor nu sunt mai prejos fiind parca alesi intentionat pentru a lucra ca o adevarata echipa de lupta.
300 este un film pe care trebuie sa il vada toata lumea, nu este, asa cum citisem la un moment dat, un film doar pentru barbati chiar daca nivelul de violenta poate displace anumitor femei. 300 este o combinatie intre actiunea filmelor ca Troy, Kingdom of Heaven, King Arthur sau alte filme istorice dar realizata in maniera unica a lui Frank Miller, vezi Sin City. Un film care l`am vazut inca de cand a aparut TS insa am asteptat sa`l vad asa cum trebuie, m`as fi dus la cinema daca nu aparea DVDScr`ul acum 2 zile. Da, parca tot mai bine e la tine acasa decat la cinema inconjurat de toti taranii.

Cum ziceam, filme pe care le`am mai vazut, filme vechi dar filme bune.
Leon este un film de actiune ce poarta semnatura lui Luc Besson iar asta spune multe. Actiune pura dar nu cea din filmele cu Van Dame in care unul ii bate pe toti and so on. Jean Reno face un rol exceptional, nici nu ma asteptam la altceva, aducandu`l la viata le Leon, un ucigas platit.
Leon duce o viata “simpla”. Primeste comnda, executa, isi ia banii, se intoarce acasa. Totul se schimba atunci cand in viata lui intra cu sau fara voia lui Mathilda, o fetita care locuia pe palier cu el.
Aceasta are o familie dezorganizata si este batuta in mod repetat de tatal ei care facea afaceri cu droguri. Furand o cantitate de cocaina de la cine nu trebuia tatal ei intra in belele ce duc la asasinarea sa si a familiei sale. In acest timp Mathilda era la magazin, intoarsa acasa ea vede ce s`a intamplat si merge la usa lui Leon pentru a nu fi si ea omorata. El, ezitand la inceput, ii deschide usa si ii salveaza astfel viata.
Intre cei doi se creaza o relatie destul de apropiata. Mathilda invata cum sa devina un ucigas platit iar Leon nu se simte la fel de singur ca inainte. Problema apare atunci cand cei care i`au omorat familia vin dupa Mathilda iar cei doi trebuie sa lupte pentru supravietuire.

Cum va spuneam, sunt racit iar cand sunt racit sunt in general antisociabil, n`am chef de nimeni si ca sa nu ma cert cu lumea, asa cum se intampla de obicei in aftel de situatii ma bag frumos in pat si ma uit la filme, de cele mai multe ori filme pe care le`am mai vazut, comedii sau desene pentru ca ma bine dispune.
Charlottes Web este o adaptare dupa cartea pentru copii scrisa de E. B. White ce prezinta povestea unui purcelus. Wilbur a fost cel mai slab purcel nascut de mama sa, ultimul nascut el nu mai avea loc sa se hraneasca de fratii sai mai puternici. El a fost totusi salvat de la moarte de Fern (Dakota Fanning) care l`a luat din mainile tatalui sau ce dorea sa`l omoare. Crescut mult prea mare sa mai stea in casa cu stapana sa, Wilbur este trimis sa locuiasca la unchiul acesteia la ferma alaturata.
Ajuns aici Wilbur se vede inconjurat de alte animale cu care doreste sa se imprieteneasca insa nu primeste acelasi raspuns si din partea lor. Cea care il primeste cu “bratele” deschise este Charlotte (Julia Roberts) si care il invata pe acesta cum stau lucrurile in viata.
Pus in fata situatiei de a ajunge cina de Craciun Wilbur trebuie sa gaseasca o modalitate de a demonstra fermierului ca este un porc special si ca merita salvat. In incercarile sale el este ajutat de Charlotte care tese diferite mesaje cu panza sa, mesaje care uimesc lumea si care, poate, il vor salva pe Wilbur.
Un film frumos, un film pentru copii, un film relaxant. Cu nasul plin de muci am zambit de cateva ori in timp ce primeveam cea mai buna ecranizare a unei povesti cu animale de la Babe incoace.

Ieri de dimineata am discutat cu cineva cum o “fata” i`a spus prietenului ei, proaspat ramas fara loc de munca ceva de genul “daca nu`ti gasesti ceva de munca unde sa ai salariu 2000 de euro nu mai stau cu tine”, da, stiu, multi veti crede ca a glumit, asa am zis si eu initial dar se pare ca m`am inselat, era serioasa tipa.
Ajuns la facultate in timp ce`l asteptam pe calu (cum v`am zis putin mai jos) au trecut pe langa noi niste “veverite”. Noi, eu, alin, nemo, am comentat si am inceput sa facem misto la care o colega ne`a intrebat ce`i aia veverita, si ce avem cu ele (cu fetele care tocmai trecusera pe langa noi), ca nici nu le cunoastem.
I`am dat dreptate, nu le cunoastem, dar se incadreaza intr`un anumit stereotip care spune cateva lucruri generale despre ele. Tzoale de fite, posetuta aia micuta pe mana, mersul caracteristic ce nu`l pot descrie dar il stiti cu totii si asa mai departe. Colega s`a uitat la noi si ne`a intrebat ca ce e rau in a fii fata.
Nu`i nimic rau in a fii fata, e rau sa fii veverita, sa fii d`aia care vine cu dume “Ce simpatic esti, amuzant asa, ce masina ai?” sau “Prin ce cluburi mergi, ca nu prea te`am vazut prin X, eu si prietenele mele acolo mergem”. No hai sa mori tu, adica sunt simpatic, iti place asa de mine dar conteaza ce masina am nu? Nu poti sa mergi cu autobuzu?
Acum cateva zile in tamvai am avut “placerea” de a merge langa astfel doua veverite. Si cum dadeau ele asa din codita una ii povestea celalaltei despre noul sau prieten… “Si are un opel, super tare. M`a dus in [nume de club pe care nu m`am sinchisit sa`l tin minte], a fost super tare” cealalata nevrand sa ramana mai prejos “Si eu am fost in weekend cu [numele prostului ei aici] prin cluburi. Am fost mai intai in [alt nume de club] dar nu mi`a placut, era prea multa lume, si am plecat in [ca sa vezi, alt nume de club], stii ca acolo e mai select, da si preturile sunt mai mari dar nu conteaza asta, important e sa ne simtim bine”. Bitch say what? Ia hai sa te imbat cu 2 sticle de vin si`ti garantez ca ti`o trag mai bine decat fitosul ala al tau cu juma de kil de gel in par.
Cat despre stereotipuri nu suntem singurii care le folosesc si care se ghideaza dupa ele. Cum eu spun de una pe care o vad pe strada ca e veverita fara sa schimb doua cuvinte cu ea la fel de bine spune si ea despre mine ca sunt sunt roacar boschetar, da, las impresia asta… sau cine stie, poate nu`i doar o impresie, nu de alta dar se stie ca am dormit prin baruri si alte d`astea. Despre fetele cu care umblu se poate spune la fel ca sunt niste alcoolice, ca nu au feminitate in ele. Ok, ca fii feminina trebuie sa te machezi? Trebuie sa ai pantaloni mulati pe fund? Trebuie sa te imbraci in roz? Voi, veveritele, nu vedeti ca defapt va vindeti. Cand iesiti din casa puneti in evidenta ce? Modul in care aratati, asta vreti sa se vada, sa vi se vada fundul, sanii si alte accesorii. Asta spune destule despre voi si despre cei care se baga in seama cu voi unul dintre cele mai evidente fiind ca sunteti superficiale, ceea ce e trist.
As putea sa devin putin emo acum, sa o dau in sentimentalisme si sa intreb la fel ca cei de la Black Eyed Peas, where is the love?, adica sentimentu pha, da, stii, atunci cand ai noduri in stomac cand stii ca o sa`l vezi, cand faptul ca de plimbi cu el de mana face mai mult decat niste cocktaile prin cine stie ce bar/club unde o bere e de 3 ori mai scumpa decat trebe sa fie. Nu suporti lumea in jurul tau? Vrei high life? Baga niste iarba si taci.
Bine, acum nu trebuie generalizat, cunosc cateva exemple de fete care la prima vedere par veverite si pline de fite si care dupa ce ajungi sa le cunosti sunt de treaba si este clar ca exista mult mai multe dar majoritatea se incadreaza in ceea ce am spus mai sus.
Da, am avut ocazia sa discut cu veverite, unele destul de inteligente incat sa vada punctul meu de vedere, altele destul de proaste incat au strambat din nas cand au vazut tricoul de pe mine. Am intalnit veverite pe jumate, daca le pot spune asa, genul de fete pe care le duce capul, se simt la fel de bine intr`un club dar si intr`un pub, care stiu sa schimbe 2 cuvinte legate inteligent pe o tema data si a caror univers nu se invarte in jurul ofertei de la avon.
Revenind la discutia cu a mea colega… nu, nu toate sunt asa, doar majoritatea… nu, nu le suportam si n`o sa le suportam vreodata… da facem misto de ele, am facut si vom face… si ma intreb cate vor raspunde la intrebarea “Pula are alt gust intr`un BMW?”.

La multi ani.