Astazi m`am lovit din nou de un grup de veverite ce mergeau in grup organizat. Stiti cu totii ce inseamna asta: in line, toate la brat. De data asta erau prea multe ca sa mearga toate la brat asa ca au format doua randuri.
In general n`am nimic cu ele, le ignor, trec pe langa si`mi vad de drum, dar de data asta n`am putut. Dupa ce ca trotuarul era mic, incapeau 3 persoane cu greu una langa alta mai erau si masini parcate cu botul pana in perete, astfel incat trebuia sa te strecori printre.
Daca vrei sa ti se stearga masina de praf du`o frate la spalatorie, nu lasa pietonii sa faca asta.
Cum ziceam, dupa ce ca faceam slalom printre masini m`am trezit in fata si cu cele doua randuri de veverite foarte vesele ele de felul lor ce se deplasau cu viteza melcului beat. Am stat putin in spatele lor. M`am apropiat si mai mult, poate, poate se simt si`si dau drumul din lantul prieteniei eterne ce`l formau macar pentru cateva secunde si ma lasa sa trec. Nema frate, ele isi vedeau frumos de drum.
Nu stiam pe cine sa injur, masinile care sunt intotdeauna asa sau pe ele. Pe soferi ii inteleg intr`un fel. Daca ar parca paralel cu bordura ar avea loc mai putine masini. Daca ar lasa`o mai mult in strada n`ar mai trece doua masini paralel pe strada in veci, nu ca acum se descurca prea bine, dar cu rabdare si cedari de prioritate se poate.
Asa… si dupa vreo 2-3 minute in care am mers sictirit in spatele lor incercand sa nu le dau ceva ce oricum iau ele by default, de placere sau din interes, rabdarea mea a ajuns la capatul puterilor. Am tusit de doua ori, am pus mana pe doua dintre ele, le`am despartit si am trecut printre. Ele… foarte oripilate de gestul meu dar n`au zis nimic, probabil au inteles frustrarea mea, sau doar nu au vrut sa se coboare la asemenea nivel incat sa discute cu o persoana imbracata doar in negru si care se uita incruntat la ele, a.k.a. un roacar imputit. Mi`am intors privirea inspre ele, n`au zis nimic, n`am zis nimic si mi`am vazut de drum.
Si ca tot mi`am adus aminte de masini parcate pe trotuar. In urma cu vreo doi ani ma duceam cu amicul bomber catre liceul Tomis. Mergand pe jos dinspre telecom am luat`o prin fata spitalului municipal, iar cei care sunt din constanta stiu ce`i acolo, mai ales in timpul saptamanii.
In fata noastra era o batrana, nu stiu cati ani avea, sa zicem ca peste 60. Si mergea ea in fata noastra, si noi in spatele ei, si ocoleam masinile, cand mergand pe strada, cand adunand praful de pe gardul viu, admirand pasarelele si bucurandu`ne de soarele primaverii.
La un moment dat draguta noastra batranica a avut un moment “ther’s a little mtv in everyone”. Se opreste in fata unei masini, face un pas in gradina din fata blocului unde ne aflam, ia un bolovan considerabil de mare (nu stiu de unde a avut atata forta incat sa`l ridice dar i`a iesit) si`l arunca pe capota masinii. Se sterge pe maini cu batista din dotare si`si vede frumos de drum ca si cum nimic nu s`ar fi intamplat.