Thx cal for pix.

Ieri eram in autobuz asteptand ca acesta sa plece de la cap de linie si am scos capul pe geam sa mai iau niste aer, stiti cu totii cum e sa mergi cu transportul in comun in perioada asta.

In fara ochilor vad un cuplu. El cu slapi, ochelari de soare, bermude si`un maieu pe care nu stiu ce scria, probabil ceva legat de cat de italian e gigoloul din el si tariful pe care`l percepe.
(Paranteza: oare daca se duce cineva la un cocalar d`asta, ii scoate cat scrie pe el, 500 de euro sa zicem, si`i spune “ia`ti banii, acum taci si suge!” ce`o fi?)

Revenind la cuplu. Ea avea o pereche de pantaloni de “trening” d`aia de dormi in ei, din bumbac, ochelari de buburuza pe ochi, cercei cat inelele de hulla`hup sau cum s`o scrie, ati prins voi ideea. Erau o pereche perfecta.

Ea era foarte nervoasa in timp ce el o privea cu dispret si indiferenta si isi mai arunca un ochi pe ecranul telefonului mobil pe care, din ce am inteles eu, scria un sms. Ea facea spume pe acolo repetandu`i c`o dispera, ca nu mai poate, ca o omoara cu zile, ca bla bla bla.

Apogeul a fost atunci cand pitipoanca noastra a scos din ea urmatoarele afirmatii:

De ce fugi ba de mine, a?
Uite, mi`am rupt doua unghii cand te`am tras!
Si saptamana trecuta mi`ai mai rupt doua!
Eu cum umblu ma pe strada asa?!
Eu pentru ce muncesc ma?!

Si atunci enigma universului mi`a fost dezvaluita: pitipoancele muncesc ca sa`si faca manichiura!

O cana de cafea, o muzica buna, zambetul unei fete frumoase, puritatea privirii unui copil. Toate acestea imi fac ziua mai buna fie el separat sau combinate si parca atunci cand o zi incepe bine se si termina asa.

Murphy spunea ca ce incepe prost se termina si mai prost, cugetare ce se poate aplica fara doar si parte la o zi din viata fiecaruia. Daca te trezesti fara voia ta (alarma de la ceas, te suna varu lu prietenu lu tata, asculta vecinu manele sau da ma`ta cu aspiratoru), daca in drumul tau spre baie degetul mare de la piciorul stang se zdrobeste gratios de pragul usii, daca iti da cafeaua in foc sau si mai rau, n`ai timp sa bei cafea, daca, daca, daca. Evenimentele enumerate mai sus si multe altele iti pot distruge o intreaga zi.

Ceea ce urmeaza sa scriu va suna ca ceva spus de cei care vin la usa voastra sa va convinga sa reveniti pe calea cea buna a lui Dumnezeu. Poate sa sune ca un program in care iti poti tripla investiile in mai putin de un an de zile. Poate suna ca o poveste de adormit copii sau pur si simplu a load of bullshit insa exemplifica destul de bine ideea de mai sus, ca o zi inceputa intr`un fel are sanse mari sa continue asa.

Cum vineri seara nu am avut nicio ocupatie (da, stiu, trist sa stai vineri seara in casa dar deh, planurile d`acasa nu se potrivesc cu cele din targ si oricum a doua zi la ora 10 aveam examen (cine plm pune un examen la 10 dimineata sambata? a, da, aia care n`au vieti sociale)) si mama ma batea la cap de multa vreme ca vrea sa vada un film despre care a auzit ea la Teo am deci sa`i fac pe plac ei si sa`mi umplu si eu timpul cu ceva.

Documentarul, sau cel putin asa se voia a fi, se numeste The secret si prezinta o teorie conform careia tot universul este guvernat de o lege suprema, legea atractiei. Nu, nu a atractiei intre semne, si a energiei, energie care sta ea asa la baza materiei si a tot ceea ce ne inconjoara.
Teoria spune ca daca vrei ceva cu adevarat si stii sa exprimi acest lucru universul iti va da ceea ce ceri. Dar nu e asa de simplu, nu trebuie sa “ceri”, trebuie sa`ti imaginezi ca si cum ai avea deja ce vrei, sa traiesti bucuria momentului in care il primesti, sa traiesti senzatiile pe care le ai cand il folosesti.

Trecand pe langa paranteza in care explicam de unde mi`a venit ideea de a abera chestiile astea. Cateva idei care le`am regasit in viata de zi cu zi au aparut imediat. Noi atragem tot ceea ce patim, traim, simtim. Daca injuri ca te`ai lovit la picior si gandesti negativ vei atrage lucruri negative.

O alta chestie interesanta mi s`a parut ca universul nu tine cont daca vrei sau nu vrei ceva, ci daca te gandesti la acel lucru. Daca tu te gandesti ca nu vrei sa intarzi la servici vezi intarzia, nu trebuie sa te gandesti ca nu vei intarzia ci sa te gandesti ca ajungi la timp. Nu trebuie sa te gandesti ca razboiul e rau ci ca pacea e buna si asa mai departe…

Povestilor celor din documentar sunt oarecum impresionante, asta daca ar fi si reale, si aproape ca te conving ca e pe bune ce zic ei acolo. Personal am luat de “buna” doar o parte din ce au zis ei p`acolo insa o sa incerc sa fac un mic experiment, sa vad daca merge chiar tot.

Ca trebuie sa pierd 4 ore pentru ca cineva nu a avut chef nu a putut sa piarda 15 minute.

De obicei cand am stari mai proaste (le poti spune si emo dar nu chiar toate), cand am o mie de ganduri ce`mi trec prin cap si stau si analizez fiecare aspect al problemelor ce ma preocupa zac pe balcon, in fotoliu, prind lung pe geam fara o tinta anume.

Imi place sa stau singur si sa ascult muzica. De obicei imi fac un playlist de vreo ora, doua, cat stiu eu ca mi`ar lua sa pun cap la cap si sa imi revin. De data asta am ales sa las winampu sa mearga fara sa`mi pese ce aud numa ca aparent i`a pasat “lui” ca a cam nimerit starea actuala cu refrenu melodiei, chit ca nu sunt fan la familia…