Utilitatea sistemului de autoservire este lesne de înţeles: îţi alegi ce vrei, cât vrei, când vrei (asta dacă nu eşti blocat în spatele vreunei grase care nu se poate hotărî pe ce tip de pâine integrală să-şi întindă crema de ciocolată cu extra zahăr). Nu stă nimeni la coadă după tine, nu te înjură vânzătorul dacă ai uitat să-ţi cumperi hârtie igienică şi trebuie să te întorci în celalalt capăt al magazinului. Aceasta este logica sistemului de autoservire în general.
La noi însă îşi mai face apariţia un avantaj, unul foarte mare chiar, dar doar în favoarea vânzătorului: românul nu are măsura. Românul va pleca la hypermarket să-şi cumpere lapte, pentru că este cu 20 de bani mai ieftin, şi va ieşi cu coşul plin de chestii de care nu este foarte sigur că are nevoie, dar pe care le vrea.
Nu vă faceţi că nu ştiţi la ce mă refer, sigur vi s-a întâmplat şi vouă. Nicăieri nu este mai bine demonstrat acest impuls mioritic ca în preajma sărbătorilor, şi-n special a celor de iarnă. Cred că vânzătorii din magazinele de cartier fac o mare greşeală atunci când bat la casă după fiecare produs pe care-l cere cumpărătorul. Faptul că omul vede tot timpul cât are de plată îl face să se oprească.
Ieri mi-am demonstrat că şi eu sunt un astfel de român (nu că nu mi s-ar fi întâmplat până acum să plec cu portbagajul plin din Cora/Auchan/oricare şi lapte să iau tot de la Micul de la colţ).
Eram în Afi aşteptând să înceapă Cars 2 şi am văzut noul stand de frozen yogurt, cică primul din Ro, bla bla. Problema? Este cu autoservire. Adică îţi iei frumuşel o cupă d-aia de carton, îţi pui de care iaurt vrei şi în ce cantităţi crezi de cuviinţă, alegi nişte toppinguri şi te duci la casa pentru a plăti. Cum se plăteşte? Pai, la 50 de grame.
Şi mă duc eu fericit şi-mi pun iaurt de mere verzi, doar că, evident, nu mi s-a părut destul, aşa că am mai pus puţin. Cum, o singură aromă? Nu frate, mai punem şi de căpşuni şi vreo 2 tipuri de toppinguri. La cât am ajuns? Pe la vreo 300 de grame. 300 de grame de iaurt ce trebuiau să-şi facă loc peste meniul Kentucky mare mâncat cu 10 minute înainte.
Evident că nu au avut loc, evident că am aruncat mai mult de jumătate, dar cui să-i pese? Ei şi-au vândut produsul, ce contează că a ajuns la gunoi. Eu sunt cel care a scos fără să gândească bani din buzunar.