De când mi-am luat carnetul de conducere am trecut prin 2 faze destul de bine definite. Prima, cea în care nu aveam maşină şi puteam bea oricând, orice, oricum, era cea care ne definea verile.

A doua, cea în care natura locului de muncă îmi impunea să conduc, era 99% lipsită de alcool, chiar şi în weekend, când comoditatea deplasării rapide învingea plăcerea unei halbe reci. De un an de zile însă, prima fază nu îşi mai face apariţia. De un an zile nu prea mai beau.

Nu o dată mi s-a prezentat alternativa unei beri fără alcool şi, de cele mai multe ori, o refuzam imediat, argumentând că a bea o bere fără alcool este la fel de plăcut ca un sex oral cu prezervativ.

Au fost şi momente în care îmi doream atât de tare o bere, încât ideea nu suna tocmai îngrozitor. Cu toate acestea, de fiecare dată, mi se demonstra că mai bine râd tovarăşii de mine pentru cea beau o cola, decât să mă supun acelui gust oribil.

Toate acestea s-au schimbat ieri, când, pentru pentru prima oară în viaţa mea, am terminat o astfel de bere. Trebuie să recunosc că prima reacţie a fost asemănătoare celor anterioare, “bă, e naşpa, ia să vedem ce sucuri au”. Dar, după ce m-am decis să mai încerc una, una care chiar să fie rece şi pe care s-o beau direct din cutie, aşa cum fac bărbaţii adevăraţi, am descoperit ceva nou, ceva ce nu credeam că există, o bere fără alcool cu gust de bere!

Despre ce vorbesc? Despre Golden Brau pe care am încercat-o în cadrul evenimentului Car Mania, eveniment despre care puteţi afla mai multe de la Raluxa. Eu o să mă rezum la a vă spune că Golden Brau fără alcool este cu adevărat bere.

P.S. Cine merge cu mine la cursurile şcolii Titi Aur, cu a căror maşină m-am foarte distrat ieri?

Vad ca arhi a pus doar poze, n`a dat si detalii, cu toate ca la ora asta cred ca`i cam tarziu.

Astazi, din diverse motive, am ales sa ma duc si eu cu babacu la peste, nu sa pescuiesc ci sa ma relaxez in timp ce priveam cum creste iarba.
Ajuns la 7 juma pe balta programul n`a decurs tocmai cum trebuia. Pe la 8 si putin m`am bagat in masina, am dat scaunu pe spate si m`am pus la somn. Din pacate initial dar din fericire in final singurul post de radio pe care`l prindeam p`acolo era Romania 1 cultural sau ceva de genul asta unde, intr`un grupaj informativ, am auzit de aceasta expozitie de martisoare realizate de catre studenti si elevi la arte…

La radio au informat ei gresit, initial ducandu`ma la muzeul de arta. Tanti de acolo a fost tare draguta si m`a indrumat catre muzeul de arta populara unde trebuia sa ajung.
Oferta destul de variata, chiar daca ideea era aceeasi: martisoare si alte d`astea facute din lut si colorate in diverse modele.

Am gasit ceva ce mi`a placut, am cumparat la preturi decente si m`am intors acasa multumit. Ma bucur ca s`a gandit cineva si la asta. Prea multi baga bani grei in buzunarele tarabagiilor, majoritari mai tuciurii la culoare. Acesti tineri au muncit din greu pentru a realiza aceste mici obiecte de arta si stii ca daca iei ceva de la ei e unic, fiecare facut individual manual.