Aseara, dupa cateva beri, eram cu pigu in zona garii din Constanta, cautand un microbuz pentru Mangalia, cele “normale” (cele ce fac traseul constanta-mangalia) ne mai circuland.

Intreband in stanga si dreapta, sperand ca, vara fiind, mai exista unul care sa circule si la ora aia, am dat peste doi turisti germani ce voiau sa ajunga in Vama. Discutand cu ei, am aflat ca cineva le-a oferit un loc intr-un microbuz de Mangalia la pretul de 35RON, pretul real e undeva pe la 8. I-am luat cu mine pentru ca singuri nu s`ar fi descurcat, iar eu nu ratez nicio ocazie sa vorbesc in engleza.

Cand am ajuns in locul unde opresc microbuzele care vin din Bucuresti si pleaca mai departe spre Mangalia am fost inconjurati de diverse persoane. Se pare ca baietii intrebasera, in prealabil, de transport si eventuala cazare in Constanta. Nu cred ca era cineva acolo care nu incercase sa`i jecmaneasca. Soferi de taxi ce se oferisera sa`i duca pana`n mangalia, “pe bani putini” zic ei, doamne bine ce doreau sa le ofere cazare si alti indivizi care nu stiu exact ce aveau de oferit, dar se bagau in seama, poate, poate, scoteau si ei ceva.

Cei doi turisti aveau 28, respectiv 30 de ani, dar aratau ca mine la 17. Nerasi si par lung, cu rucsacuri in spate si semi`jegosi (eu, mai nou, ma spal). Nu aveau niciun plan clar, doar s`au hotarat intr`o zi ca vor sa mearga in Istanbul, si au plecat. Se obisnuisera deja cu acest tip de comportament din partea balcanicilor si nu mai puneau botul asa de usor. In plus, mai gasisera si prin alte parti oameni ca noi, dornici sa`i ajute doar pentru ca puteau si asa e omenesc.

Imi era rusine de cei din jurul meu, cei chititi pe a scoate cativa euro de la niste “pusti” pe care, daca nu stiau ca`s turisti straini, n`ar fi dat doi bani. Aparitia noastra acolo, cu ei, a fost intampinata cu un sentiment de “tradare”, unul dintre taximetristi spunandu`mi ceva de genul “lasa ma, mai facem si noi niste bani, nu te baga”. Un alt individ, care cred ca oferea cazare, a repetat de cateva ori dezamagit “a, asta`i roman ma, stie”, vazand cum sansele lui de a face un ban rapid dispar.

In mod ciudat, cei doi erau la a doua vizita in Romania si nu erau foarte deranjati de ceea ce se intampla in jurul lor, pareau obisnuinti. Ma gandesc la restul turistilor ca ei, care nu vin printr`o agentie, cu transportul si cazarea asigurata, ci se bazeaza pe buna vointa a localnicilor pentru a se descurca. Cati dintre acestia se vor mai intoarce? Chit ca nu baga sute, daca nu chiar mii de euro, in hoteluri si restaurante, tot lasa niste bani pe taramul mioritic. Acestia vor pleca acasa cu un gust amar, cu ideea ca toti din Romania vor sa te traga pe sfoara si, probabil, vor spune asta si prietenilor lor.

Pe cei doi i`am lasat cu Pigu, care, din ce mi`a spus, le`a facut lipeala cu o tipa, astfel incat sa imparta taxiul pana`n Vama in trei. Taximetristii si ofertantii de cazare au ramas in Gara, in cautarea unei noi victime de care sa profite. Romania a ramas o tara marfa, dar cu oameni de cacat.

Ieri cum nu aveam niciun plan pentru seara am decis sa ma duc la un film. Nu stiam ce ruleaza in singurul cinematograf decent din Constanta (avem doua, cred, dar doar unul aduce productii “noi”), asa ca am intrat pe internet sa vad programul.

Fericire, mare fericire. Wolfman! Un film bun, plin de actiune cu actori celebri. La asta mergem.
Ajung la cinema si intreb: “Bilete la Wolfman pentru ora 20 mai aveti? / Ne pare rau dar wolfamn nu ruleaza la noi inca, ruleaza in bucuresti. / Dar am vazut pe siteul dumneavoastra ca are azi avanpremierea. / Nu, nu. La noi vine peste cateva saptamani.”
In final am vazut Percy Jackson & the Olympians: The Lightning Thief. Dragutel, dar nu la fel de tare ca Wolfman.

Nu sunt nici pe departe zeu in alte internetului, webdesign`ului, hostingului sau orice altceva ce tine de un site. Stiu cat sa ma descurc la nivelul meu, cat am invatat lovindu`ma de probleme si folosind google. Insa o chestie pe care cred ca orice om cu cap o verifica este daca ii merge siteul atat cu veveve cat si fara veveve.

Alexandra Ipate insa nu a facut`o, astfel ca http://cityplex-tomis.ro/, chit ca are logul Cityplex`ului din Constanta, arata informatii despre cinematograful din Bucuresti, ducand astfel la intamplarea de mai sus.

Pe langa aceasta problema destul de grava mai pot mentiona ca in Constanta nu merg rezervarile online, chit ca siteul are aceasta sectiune. Nici macar cele telefonice nu sunt disponibile, la numarul afisat pe site neraspunzand nimeni.

Daca vrei totusi sa`ti asiguri locuri bune la un film trebuie sa te duci la casa, cu cateva ore inainte, si sa`ti cumperi biletele. Asta daca poti. Cand am fost la Inglourious Basterds la ora 10:00 lor nu le mergea sistemul compiuterizat. Totusi, folosid o alta unealta a tehnologiei moderne, tanti de la casa ne`a rezervat locurile trecandu`ne intr`un carnetel!

Am un task destul de plictisitor si anevoios. Trebuie sa centralizez niste chestionare completate de mana si sa introduc adresele de e-mail in baza de date cu clienti a unei firme.

Ce inteleg unii romani prin adresa de e-mail:
www.user@domeniu.ro. Probabil acestia sunt si cei care pun acelasi lucru si la website atunci cand li se cere. M`a amuzat la ionut ca in formularul de comment, atunci cand ajungi la campul de website, te atentioneaza ca acesta nu este o adresa de e-mail, stie el ce stie.

Doar id`ul. Faptul ca 99% dintre utilizatorii medii de internet din romania au un cont pe yahoo este bine stiu. Y!M a acaparat atat de bine piata .ro incat e imposibil sa stai fara. Totusi ar trebui sa le explice cineva acestor persoane ca “id`ul de mess” nu`i tot una cu adresa de e`mail. Romanul nu stie de altceva in afara de yahoo, probabil pentru ca nici nu foloseste prea des serviciul de e-mail, si cand o face cel de la yahoo este deja acolo. Sa zicem ca partea buna este ca acest grup nu va lucra niciodata cu oameni din afara, care sa nu inteleaga la ce se refera atunci cand la adresa de e-mail trec doar “bagaboanta21xxx”.

Adresa… din buletin. In apararea lor trebuie precizat ca sunt persoane peste 35 de ani, dar totusi. Pe mine m`au amuzat teribil cei care au trecut adresa reala acolo unde trebuiau s`o treaca pe cea de e`mail. Dincolo de zambetul initial apare insa un gust amar ca in 2010 mai exista persoane care nu numai ca nu au o casuta postala electronica, nu ca nu stiu ce face ea exact, dar n`au auzit de termen si o confunda cu cea reala. Cea mai tare adresa de e-mail (pana acum) este Sat Dorobant.

Ca fac mai mult pe drum (dus`intors) de cat stau efectiv la birou.
Transportul in comun suge!

Stiati de asta?

Eu cand am aflat nu mi`a venit sa cred. Karate Kid a fost unul dintre filmele copilariei mele. Atat eu cat si prietenii mei visam sa devenim elevii domnului Miyagi si sa invatam lovitura cocorului.
Oamenii de la Hollywood s`au gandit ca pot scoate niste bani frumosi de pe urma acelei povesti si au hotarat sa faca… nu stiu exact ce. Remake nu este, pentru ca actiunea se petrece oarecum diferit, nici continuare, pentru ca nu prea are legatura cu primul… Fac un film cu un scenariu asemanator si acelasi titlu.

Cat despre actori… E discriminare frate! Un negru intr`o tara de galbeni, chiar asa de persecutati sunt albii? Nu poti primi si ei un rol decent intr`un film? Ce naiba?!
Revenind. Jackie Chan este un actor bun dar nu il pot vedea in rolul unui intelept invatator de arte martiale. Cand ii aud numele ma gandesc imediat la seria Rush Hour sau Around the World in 80 Days, filme in care mai mult sau mai putin se prosteste.
Despre Jaden Smith nu pot spune foarte multe. The Pursuit of Happyness a fost un film foarte bun, dar rolul lui nu a contat, era decor. Plus ca l`a ajutat foarte mult ta`su, ceea ce este normal, dar nu dovedeste talentul sau, iar in The Day the Earth Stood Still a fost fad.

Lacomia celor de la Hollywood n`are limite, asta stiam deja. Totusi exista atat de multe idei de filme care ar avea succes. De ce sa dezgropi o poveste frumoasa si s`o faci de cacat? Doar pentru ca mergi la sigur si ca lumea va da bani s`o vada? Mi se pare bataie de joc.